Posts Tagged ‘tim burton’
Have you any idea why a raven is like a writing desk?
Ieri seara luat pe C. sa vedem ce-a facut Burton din Tara Minunilor. Citisem deja destule opinii negative incat sa fiu pregatita pentru ce era mai rau, asa ca am luat o bere ca sa ma ajute in caz de suferinta, mi-am pus ochelarii si m-am asezat confortabil. Alice din film are 19 ani si mama ei ii pregateste o casnicie convenabila pentru toti cei in cauza, mai putin pentru ea. E o fata care nu si-a pierdut fantezia si inclinatia pentru imaginar, asa ca nu e suprinzator ca fuge de la petrecerea de logodna in Wonderland. Pana aici, chiar daca plot-ul se indeparteaza de cel original, mi s-a parut plauzibil.
Wonderland-ul e exact ceea ce asteptam de la Burton. O lume atat de frumoasa, misterioasa, cu acel aer intunecat care ma face sa vreau sa fiu acolo. E o tara a minunilor perfecta (pentru mine. Mie imi plac genul acesta de povesti, mi-a placut si Coraline). In 3D totul arata superb, ciuperci uriase, otravitor de colorate, fum, ruine, copaci fara frunze, cu crengi rasucite, castelul reginei, decorat in rosu…
Singurul lucru care mi se pare total out of place, si din cate vad in film, si Alice gandea la fel – nu inteleg de ce pisica mea (nu de Cheshire) trebuie Alice sa omoare dragoni. Mi se pare o brambureala. Nu o vad pe Alice a lui Lewis Carroll cu niciun chip omorand dragoni (what next, Alba ca Zapada o sa se combine cu unul dintre pitici?). De fapt nu inteleg de unde atractia asta pentru dragoni, dinozauri si zburatoare de tot felul, am vazut ca dau bine pe marile ecrane si trebuie sa le introducem musai in fiecare film? Finalul de asemenea e putin fortat si putin probabil.
Dar… e doar un film. Eu cand ma duc la cinema, mai ales sa vad un film 3D, ma astept sa fiu incantata de partea grafica, nu sa intru in cine stie ce profunzimi psihologice. Pentru asta pot sta acasa si sapa torentii dupa filme-cult. De asemenea, imi displac oamenii care isi fac din filme Mecca si Medina, cum se intampla din pacate destul de des (cu Matrix, Avatar, samd). It’s just entertainment. Asa ca mie Alice nu mi-a displacut, desi nu e un film “mare”.
A… Johnny Depp/The Mad Hatter is as sexy as always :p
Azi am descoperit utilitatea afisajului stradal. Mergeam spre birou, cand imi atrage atentia un panou cat toate zilele, care anunta pentru 5 martie premiera la Alice in Wonderland a lui Burton. Uitasem de asta. Uitasem din acelasi motiv pentru care nu prea am mai scris pe aici, mare lucru mi se pare ca nu e de spus atunci cand totul merge bine.
We had such potential. Such promise…
Am vazut ieri si alaltaieri seara (in doua parti) 9, pe care il asteptam cu nerabdare deoarece il vazusem pe Tim Burton trecut ca producator (ulterior am vazut pe imdb in trivia ca e facut de Focus Feature, si e al doilea film animat realizat de ei, dupa Coraline).
Este despre o lume distrusa complet in urma unui razboi intre masini si oameni, in care toti locuitorii planetei au pierit, mai putin niste papusi facute din panza si componente metalice, care se ascund de masinile ramase invingatoare. Toate papusile au cate un numar scris pe spate si sunt opera aceluiasi savant care inventase masinile scapate de sub control, intr-o ultima incercare de a insufla o farama de umanitate creatiilor sale. Cea cu numarul 9 ajunge sa inteleaga imaginea de ansamblu si sa le conduca pe celelalte in lupta impotriva ultimei masini diabolice.
Daca nu am parut suficient de clara, asta e pentru ca nici povestea nu este. Ii lipsesc multe puncte de legatura, e superficiala, personajele nu sunt suficient dezvoltate, sunt cliseice, iar finalul e patetic la sensul lui propriu de dictionar, acela de a incerca sa impresioneze cu orice chip. Singurele momente interesante, pentru mine, au fost: lupta papusilor cu o masina intr-o catedrala Notre Dame in ruine, foarte frumos desenata; momentul in care, pe acordurile melodiei “Somewhere Over the Rainbow“, masina cea rea, care se presupunea ca tocmai a fost distrusa, iese dintr-un nor de fum cu ultimele puteri (incepusem sa simpatizez cu ea mai degraba) si felul in care gemenii realizasera o biblioteca improvizata, unde accesul se facea printr-un sistem de parghii si sfori.
Totusi, animatia ca realizare grafica este atat de fascinanta, cu un aer apocaliptic si steampunk, coloristica, detaliile atat de grozave (pana si felul complex in care se misca fibrele din care sunt facute papusile, sugerand mimica fetei) incat nu pot spune ca e o pierdere completa.
Punem si un trailer ca sa convingem cititorii (sper ca mai sunt macar 9 :p) – a fost lansat strategic pe 9 septembrie 2009 in SUA, la noi pe ecrane nu, insa cei interesati pot apela cu incredere pe caile binecunoscute 
)