Posts Tagged ‘personal’
Doar un nebun face acelasi lucru de mai multe ori, asteptand de fiecare data rezultate diferite.
Dupa mai multe momente in viata in care am fost sincera si am avut de suferit de pe urma asta (ori am avut de pierdut, ori mi s-au scos ochii cu marturisirile mele pana am orbit), zilele trecute am trecut prin alta faza. Si-anume cea in care sunt sincera, dar nu sunt crezuta 
)
Am ajuns la concluzia ca sa joci un rol si sa faci ce se asteapta de la tine te duce mult, mult mai departe. Ceea ce nu ar trebui sa fie atat de greu din nici un punct de vedere, pana la urma, doar am atatea exemple in juru-mi. Nici nu stiu ce ar trebui sa cred, ca sa fiu sincera inca o data. Pentru ca daca as fi facut niste alegeri ‘diplomate’, m-ar fi dus foarte departe, as fi avut foarte mult de castigat. Am preferat sa fac niste alegeri neafectate de niciun compromis, pe care le-am luat cu inima usoara, si finalitatea este inspre proasta. Pana la urma nu e nici o problema, data viitoare voi face si eu compromisurile pe care le fac cei mai multi si asta ma va duce undeva unde sa-i pot privi de sus pe cei care sunt indeajuns de prosti incat sa viseze.
Nu stiu ce sa fac cu blogul asta, cateodata imi vine sa-l inchid. Sau sa-l las in plata cui l-o vrea. Nu mai am ce istorisiri triste sa va spun, ma simt extraordinar de bine, aproape senzorial. Absolut totul e o mica incantare, de la inceputul de dimineata racoroasa, la ciocolata care ma asteapta la birou. Daca m-as gandi pentru o secunda mai profund, aproape as ajunge la periculoasa concluzie ca ma iubesc. Si toate astea nu intereseaza pe nimeni, decat pe mine. Stiu insa ca aveam un grup de fani care-mi prevesteau un sfarsit funest, asa ca poate scriu ca sa-i linistesc. Nu ca as fi crezut vreodata ca standardele lor limitate se vor aplica in cazul meu. Insa, cu totul si cu totul intamplator (este ceva intamplator?), nu o sa mor nici singura si nici nefericita. Rasul meu e sincer. Infernul pe care vi l-ati cladit, e o chestiune de alegere personala. E-adevarat, m-ati folosit ca sa adaugati o caramida in plus la baza lui, insa am plecat de-acolo.
N-am sa ma mai intorc niciodata.
Alice pressed against the wall
So she can see the door
In case the laughing strangers crawl and
Crush the petals on the floor
Alice in her party dress
She thanks you kindly
So serene
She needs you like she needs her tranqs
To tell her that the world is clean
To promise her a definition
Tell her where the rain will fall
Tell her where the sun shines bright
And tell her she can have it all
Today
Se pare ca am castigat cu povestioara despre femme in rouge (care a sfarsit tragic) un domeniu si hosting pe un an, daca am inteles bine. Sunt undeva in primii 40 or smth, din 158 (n-am stat sa numar a cata sunt ca imi fug ochii, numarul 132 pe-aici). E multumitor pentru ceva incropit pe genunchi, la birou in timp ce eram ocupata. Angel s-a clasat foarte aproape de mine (se putea altfel? 
) asa ca sper sa aiba domeniul ei curand. All in all, a fost o experinta draguta.
Felicitari si aici castigatoarei, Milf
Acum ascult Kommunity FK si astept sa scoata mama un pui din cuptor, daca va intrebati ce fac. AMR mai putin de o saptamana pana cand dau o bere. Life is good. Very good
Pentru o fractiune de secunda, isi intrezari propria silueta reflectata de peretele de sticla. Avea in ea ceva de felina. Constatarea o multumi. Se intoarse la masa si se aseza pe canapeaua din fata lui, docila. Comme il faut. Peste cateva saptamani avea sa se gandeasca la faptul ca, paradoxal, i-ar fi necesara o scena unde sa poata sa fie ea insasi. Dar se afla in public si juca perfect.
Era un joc de umbre. Nu la figurat, ci cat se poate de la propriu, nemaipomenit de fizic, tangibil, si imediat. Cateva suvite de par ii umbreau gatul. Ea relua discutia lejer, stapana pe sine, in timp ce acele umbre exercitau asupra-i o fascinatie vampirica. Vazuse un film prostut cu cateva zile inainte si cateva replici ii jucau in minte ca niste ecouri. If only you could realize how sensual you are… sexy… sex…
Iesind afara, realiza ca peste cateva minute aveau sa se desparta. El avea sa plece. Un amanunt mentionat de P, intr-o conversatie oarecare, ii reveni in minte si nu-i dadea pace, pentru ca se gandea sa procedeze exact la fel. Sa-l sarute pe buze, brusc si fara nicio explicatie. Panica se impletea cu placerea, in timp ce gustul si consistenta buzelor lui, pe care le musca, erau aproape reale. Se simtea sedusa si ingrozita de violenta imaginatiei ei. Secundele treceau iar ea venea din ce in ce mai aproape de acel moment, si stia ca o va face.
Se despartira strangandu-si mainile, senini. Ea si intunericul ei se indepartara in josul bulevardului, cu pasi de felina. Noaptea avea sa o inghita si sa puna intre ei, implacabil, distanta, dar nu si uitarea.
And I’ll bury my soul in a scrapbook…
Ea se indrepta catre casa seara tarziu. Orasul e luminat discret, ca o cina cu lumanari, si ea gaseste ca e fermecator. Daca ar fi sa numeasca un lucru trist, ar fi statia de autobuz de la Universitate. Ii aminteste de multe despartiri nedorite si despartirile sunt dureroase.
Ea se trezeste cu un seniment nelamurit si cu o amnezie partiala. Franturi dintr-o melodie i se deruleaza in minte si intr-un tarziu si-o aminteste. Telefonul suna brutal si o trage spre realitate. Ea se gandeste ca e gresit sa etichetezi realitatea ca fiind brutala si reveriile, de o frumusete ideala. Unicul atribut al realitatii este ca exista, si asta nu e nici bine, nici rau. Este acolo si te poti baza pe ea. Ea se pregateste, ca in fiecare zi, sa traiasca realitatea fara sa se mai intrebe daca o doreste sau nu. Pentru ea, a devenit o a doua natura pe care a dus-o spre perfectiune.
M-am inscris la Arte, sectia fotografie. Azi am primul curs. Inca am emotii, dar sunt multumita, asta e ceea ce imi doresc si mi-am propus de mult sa fac. Sunt bucuroasa ca ma intorc la scoala, ca o sa am cursuri si teme, o sa ma ajute sa ma disciplinez. Ca nota personala, e bine sa ajung sa constat ca din cand in cand si perseverenta sau ambitia dau rezultate. Viziunea asta fatalista pe care o am uneori nu duce la nimic bun.
Altfel, s-au intamplat multe, dar nu am timp sa reflectez acum .
Sometimes, repressing my deepest true feelings leaves me with nothing but some twisted kind of masochistic pleasure.