Posts Tagged ‘fericire’
Cate persoane au ramas in viata ta, C, l-am intrebat, dar i-a fost usor sa raspunda acestei intrebari – l-as fi pus in dificultate daca ar fi fost sa se gandeasca la cei care au plecat. Cati au insemnat, ceva, la un moment dat, si cate lucruri au sfarsit in dezamagire sau dezgust…
Am vrut sa spun unele lucruri,de atatea ori in ultimele luni, si poate de multe ori le-am spus cu voce tare, insa m-am temut de permanenta cuvantului scris – s-a spus ca manuscrisele nu ard, citeam undeva. Cand un lucru lipseste, exista o zbatere a unei asteptari, o permanenta si dureroasa constientizare a unei lipse. Dar daca apare lucru dorit, te-ai astepta sa se astearna linistea, nu sa simti acelasi puls dureros, sa te intrebi daca e veridic, plapabil, comensurabil, pana unde, pana cand… Fericirea sta in intensitatea unui moment perfect, resimtit intens, de armonie deplina. Fericirea e lumina unei candele aprinsa la o fereastra, cand afara e o furtuna de zapada.
Eram atat de familiarizata cu noaptea, cu intunericul, cu tristetea, incat imi pare firesc, desi injust, sa ma intreb daca nu vad insule de prospetime si verdeata unde nu e decat nisip.
Stiu ca sunt doar o trecatoare, o intrusa, un joc al unei intamplari, o piesa usor de inlocuit intr-o lume care poate nu a fost niciodata a mea, dar care m-a privit intotdeauna ca pe un copil al ei. Daca mi-as putea pune o singura dorinta, ar fi sa raman aici pentru totdeauna, dar ce este pentru totdeauna? Dupa atata timp, vad totul ca pe un teren incert. Totul s-ar putea schimba, indeparta, muri, eu, voi, sau viata asta care ne poarta ca pe niste surferi in voia unor valuri. Totusi, cu toate scenariile, ipotezele, istoricul unor alegeri de nestramutat care au fost maturate de prima furtuna, amintiri dureroase ale unor esecuri, cu toate ratiunile care invoca un dubiu… o sa raman cu voi, sa privim aceleasi stele, sa ne oglindim acelasi surasuri, sa gandim uneori aceleasi ganduri, sa ne tinem de mana, sa refuzam sa jucam niste roluri straine aici, si sa ne aventuram temerar impreuna, mai departe. Pentru totdeauna.
Am descoperit fericirea intr-un apartament debransat de la energie electrica, in mijlocul unei discutii despre Madame Bovary. Probabil era cea mai improbabila si mai spectaculoasa locatie unde se putea ascunde