Skip to content

Category: personal

the ring

Nu pot sa evit sa nu ma simt magulita, asta daca sunt pana la capat sincera. Sa primesc un inel cu piatra pretioasa veritabila, e flatant pentru orgoliul meu… Altfel, mi-e clar ca nu e pentru mine. Mi-e mare :).

Continue reading the ring

5 Comments

curtis

“I walked out and thought for a time I could see no defense, and I thought for a while you were me, we were wrong, in our time, always down, out of line. I relaxed from the days filled with bloodsport in vain, and returned with the knowledge that we’re two the same, two in Hell, two set free, too alike, you to me. And we watched everything pass us by in due course, always…

Continue reading curtis

1 Comment

as good as it gets

Cristy ma punea sa scormonesc in cutia de amintiri, ca sa vad ce a fost frumos in anul trecut. Daca nu exista ziua de ieri… cu pornire de dupa-amiaza de alaltaieri, as fi vorbit de concerte, carti, muzica, plimbari, locul meu de munca, prietenii mei minunati, oamenii deosebiti pe care am avut norocul sa-i cunosc recent. Dupa ziua de ieri, insa, totul s-a topit intr-o masa informa de negru… Ieri am fost in iad. Mirosul…

Continue reading as good as it gets

1 Comment

am uitat

… right. Mi-a spus ca daca as fi aici ar inseamna foarte mult pentru ea, ca nu a stiut sa ma aprecieze cand am fost alaturi de ea, ca nu stim sa apreciem un lucru decat dupa ce il pierdem (asta stiam deja). Am ascultat aceasta efuziune sentimentala oarecum circumspecta. Stiam ca sentimentele ei sunt un lucru de moment. Well, asta era acum un an. Azi, m-a apreciat atat de mult incat, cand am rugat-o…

Continue reading am uitat

Leave a Comment

ninge

let it snow, let it snow, let it snow… Nu am mai vazut zapada de 2 ani. Acum doi ani am trecut, in aceeasi zi, de la o caldura tropicala la zapezile Elvetiei, dupa ce am zburat peste Nil. Lasand astea la o parte, sper sa ma bucur de zapada…

Continue reading ninge

Leave a Comment

dor de toamna

C: ca nu potz duce la el sa-i soptesti ca vrei sa-i faci lucruri care pana acum doar si le-ar imagina Multumesc, C, imaginatia mea nu era si asa destul 🙂 Mi-am petrecut cea mai mare parte a zilei jucand biliard cu C. Discutiile despre filme inteligente ma incanta, insa nu au avut o finalitate fericita. Am petrecut seara vizionand [Rec]. Imaginati-va pe mine, fata in fata cu un film spaniol cu o reporterita isterica…

Continue reading dor de toamna

Leave a Comment

stare de alb

Nu ma pot concentra. Nu-mi pot nici macar concentra privirea, pe retina sunt imagini disipate. Contururile se confunda. E ca si cand as fi identificat un punct dureros adanc inauntru, tin degetul pe el si ma doare. Fizic, mi-e frig. Si greata. Citeam “regulile” lui esk despre prietenie. Sunt lucruri de bun simt, ce spune ea, insa simt ca nu pot impune nimic, in niciun tip de relatie. Nu astept cand ofer. Exista o singura…

Continue reading stare de alb

7 Comments

viata, astazi

Eu si T ne uitam la mastile expuse sus. Erau niste masti frumos colorate, ba chiar remarcasem una de viking, vopsita in rosu si negru. T parea a fi foarte interesat din ce material sunt confectionate, in vreme ce eu paream a fi foarte interesata in a afla aceasta informatie pentru el. Amandoi – sau cel putin eu, sa nu vorbesc pentru el – purtam niste masti invizibile. Langa noi, cuplul din Bremen de langa…

Continue reading viata, astazi

2 Comments

explicandu-ma pe mine mie insami

Ma feresc de cuvinte mari. Mereu, pentru totdeauna, pana la moarte, astea isi au locul in cartile pe care le citesc, si uneori nici acolo, plus ca au un iz usor patetic. Patetic, in sensul de dorinta de a impresiona cu orice pret, iar a iubi, a te indragosti, sunt iarasi cuvinte care pot imbraca mii de fatete. Anul asta a fost prea mult. Am luat niste decizii si aveam impresia ca nu sunt niste…

Continue reading explicandu-ma pe mine mie insami

1 Comment

dor de…

via denisa … prima copilarie. primii ani din viata, primii pasi, primele amintiri care razbat pana la mine, ca niste ecouri. jucariile pe care le aveam atunci, prietenia, profunda, cu fratele meu, calutul meu de lemn vopsit in rosu, irinelul – o papusa din doua sfere de plastic, care canta, un bebelus pe care l-am indopat cu piure de cartofi si apoi am incercat sa-i scot mancarea din gura cu un pix. mana mamei, rochiile…

Continue reading dor de…

1 Comment