Skip to content

with hearts toward none

Undergroundul este pasiune, nu divertisment. Pasiunea nu se poate mima. Sau pentru cineva care o simte, e evident atunci cand pentru celalalt e doar o preocupare de circumstanta. Muzica aceasta, precum o femeie nespus de eluziva. Cand crezi ca ai pierdut-o, cand nu mai speri ca o vei reintalni, iti taie calea. Si atunci esti invaluit de vraja, numai pentru o clipa, iar apoi se duce din nou, lasandu-te cu incertitudinea.

Cei mai multi nu vor intelege ce vreau sa spun sau vor gandi ca e elitism. A pune etichete pentru a te simti mai bine, pentru a-ti masca miicimea, pentru a-i reduce pe altii, nu poate distruge o astfel de experienta. De altfel, randurile acestea nu sunt pentru ei, si nici pentru cei care ma inteleg prea bine. Sunt pentru mine.

Vreau sa imi reamintesc, atunci cand voi crede ca nu mai e posibil. Vreau sa las undeva un semn, si cand il intalnesc, sa revad chipurile acelea din bar, transfigurate de experienta. Invaluite intr-o bucurie pura, care isi e suficienta. Acea unitate. Vreau sa vad respins orice trend, orice urma de artificial, orice ego. Nu au ce cauta in asa ceva.

Vreau sa ramana doar trairea, si muzica.

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *