Midian

In dimineata aceasta am terminat de citit romanul Cu sange rece al lui Truman Capote, si sincera sa fiu nu mi l-as fi imaginat pe Capote, autorul unei povesti atat de diafane si sensibile precum Mic dejun la Tiffany’s, capabil sa abordeze atat de bine un subiect atat de diferit. Caci avem de a face, doamnelor si domnilor jurati, cu o crima.

Dick si Perry se cunosc in inchisoare si tot in inchisoare rasare planul de a sparge casa unui fermier bogat pentru a cauta un seif, de altfel inexistent. In urma unui sir de evenimente precipitate si pana la urma absurde (cei doi se aleg cu “intre 40 si 50 de dolari”), sunt ucise cu brutalitate patru persoane. Herbert Clutter, un fermier respectat, sotia lui, o persoana izolata, nevrotica, si doi dintre cei 4 copii ai lui, doi adolescenti frumosi si buni. Crima zguduie comunitatea restransa si linistita, seamana neincredere, ii face pe fiecare sa se indoiasca de vecini, si pe detectivul insarcinat cu investigarea cazului sa-si piarda linistea.

Romanul urmareste desfasurarea actiunii din momentul in care cei doi pornesc spre Kansas cu gandul de a jefui si a ucide, pana cand sentinta este indeplinita, adica sunt spanzurati. Este foarte bine scris si de interes pentru o persoana pasionata de psihologia crimei. Include si doua expertize psihologice ale celor doi, spre final. Stilul este documentar/jurnalistic, fara sa devina arid. Desi este prezentata istoria personala a copilariei nefericite si abuzive a celor doi criminali, mie personal nu mi-a trezit mila sau simpatie pentru ei, in schimb am empatizat cu victimele, desi nu sunt foarte pe larg prezentate (decat poate fata cea mare, Nancy). Este trist sa reflectezi asupra unor vieti irosite, este trist sa reflectezi asupra consecintelor raului. Cred ca ideea cu care am ramas si asupra careia am meditat cel mai mult, in timp ce citeam aceasta carte, a fost legata de infaptuirea raului si urmarile lui.

Truman Capote a scris dupa un caz real, s-a documentat in Kansas vreme de 4 ani, la locul crimei, si a fost ajutat de prietena sa, Harper Lee. Cartea a aparut abia dupa executia celor doi. O ecranizare rezonabila despre intreaga intamplare – munca lui de documentare, prietenia lui cu unul dintre detinuti – este Capote (2005). Recomand mai degraba cartea.