Azi am vorbit cu un coleg de serviciu despre blogul meu (fara ca el sa-l fi citit). El era de parere ca in a-ti face un blog exista un soi de aroganta si de egocentrism, sa crezi ca lumea e interesata sa afle ceea ce faci / ceea ce gandesti tu (toata lumea, cel putin ipotetic).
N-as putea sa imi dau nici macar mie insami contraargumente acum. Poate ca are pe undeva dreptate. Singura motivatie mai adanca pe care mi-o pot da pentru este ca mi-a facut placere sau m-a ajutat sa intalnesc, inclusiv in mediul virtual, persoane cu aceleasi gusturi, preocupari, sau acelasi mod de gandire.
Asa. Daca intereseaza pe cineva, azi – si maine – a fost ziua mea onomastica. Azi am primit Skittles 
. De cand m-am intors in concediu, m-am enervat masiv de cel putin 3-4 ori, din care majoritatea enervarilor dateaza azi. Ma uit dimineata la toamna venita prea devreme si la frunzele aramii si imi spun ca dam vina pe oras pentru ca ne este mai comod. De vina suntem noi. Realizez acum de ce, la inceputul anului, imi spuneam ca imi doresc sa calatoresc mai mult. Din unele puncte de vedere, sa plec a fost ca si cum m-as fi dat cu un pas inapoi si mi s-ar fi limpezit niste lucruri. Uneori parca nu mai sunt eu, parca s-a rupt ceva. Insa nu stiu daca claritatea imi e de vreun folos.
Enfin… vom vedea…
e clar vorba si de un “self centred” in a avea un blog. e adevarat, chiar daca nu ar fi citit nimeni, tot te-ai fi simtit bine scriind (in trecut parca oamenii tineau mai multe jurnale doar pt. ei) dar cam 50% din placerea unui blog vine si din faptul ca esti citit.
prieteni pe internet poti sa-ti faci si pe twitter si pe facebook si pe hi5, forumuri sau chiar in comentarii la diferite stiri
Un blog il deschizi in primul rand pt. tine si abia apoi pt. altii.
Am impresia ca situatia reala e pe dos. cel putin in Romania
Fuck online! Offline rulzzz!
sper ca nu te-am suparat cu ce am zis ieri seara – pe urma mi-am dat seama ca am fost lipsita de tact, eu care pun atata pret pe asta. ar trebui sa invat sa-mi tin gura.