- Am fost de doua ori la masa la Rosings, in afara de faptul ca am baut de doua ori ceaiul acolo. Cate voi avea de povestit!
Elizabeth adauga in sinea ei: “Si eu, cate de ascuns!”
Intr-adevar, o inflacarare care are ca obiect o persoana complet nestiutoare cu privire la sentimentele care le inspira, si care, intr-o eventuala cunostinta de cauza, ar oscila intre amuzament si cruda ironie nu poate fi decat ascunsa si nu e de dorit sa fie altfel decat reprimata. Iar eu in acest moment ar trebui sa stiu asta mai bine decat oricine.
stii, omul e o creatura ciudata. se poate obisnui cu orice. inclusiv cu durerea.
de orice tip.
daca insa te lasi invins (invinsa) de ideea ca ceva ar putea fi dureros, la un moment dat o sa regreti. pentru ca resemnarea te costa vise.
alex, nu are a face cu durerea sau cu resemnarea, are de a face cu maturizarea, luciditatea, ratiunea, capacitatea de a invatza dracului din propriile greseli in loc de a repeta aceleasi tipare in combinari de n luate cate paishpe
cel care repeta aceeasi actiune mereu, in acelasi fel, asteptand rezultate diferite se cheama ca e nebun. citat proximativ din…ah, am gasit: (A. Robbins) “A intreprinde si a repeta aceleasi actiuni asteptand rezultate diferite este primul simptom de nebunie…”
pe de alta parte, stii parerea mea despre situatia in cauza.
n-as zice ca se cheama nebun, mai degraba imatur