Midian

At a certain part in your life, probably when too much of it has gone by, you will open your eyes and see yourself for who you are. Especially for everything that made you so different from all the awful normals. And you will say to yourself, “But I am this person.” And in that statement, that correction, there will be a kind of love.

Dupa ce am facut desenele pentru Deni si Alex, voiam sa le scanez si trebuia sa le transport astfel incat sa nu se mototoleasca pe drum. Le-am pus intr-o revista de arta moderna pe care am gasit-o in biblioteca. O rasfoiam in timp ce eram in autobuz si mi-a atras atentia un desen cu o fata care purta o bluza inscriptionata cu cuvintele “i fuck for validation“. Mi s-au parut geniale. Am cautat pe internet si ideea este rip-off din arta lui Alex McQuilkin, care are episoade mult mai socante – insa nu sunt de dragul de a soca sau de a iesi in evidenta, incearca sa transmita ceva. Si mie propozitia asta, “will fuck for validation”, mi se pare ca cuprinde destul de multe si le exprima destul de bine. Ne falsificam, ne prostituam pentru a obtine o confirmare. Nu vreau sa pozez in ingerul din dreapta tatalui, pentru ca probabil am facut-o sau o fac inconstient de multe ori – insa la mine exista o limita. I won’t fuck for validation, I’d rather have that special kind of gloomy-bitter feeling of an outcast. Ceea ce ma duce cu gandul la primul citat, din filmul pe care spuneam ca l-am vazut saptamana trecuta – da, la un moment dat ajungi sa constientizezi esenta a ceea ce esti si sa o imbratisezi. Si parerile formate dupa sabloane ale oamenilor din jur ajung sa nu mai valoreze nici doua centime, pentru ca in acel moment stii cu certitudine ca totul va fi ok, in final