Midian

Cu C la Hollywood Multiplex, sa vedem Coraline (ecranizare dupa Neil Gaiman, regizata de Henry Selick, cel care a facut iubitul meu Nightmare Before Christmas… pentru cine imi cunoaste poseta ). Intamplator, l-am prins in 3D. Pura magie. O papusa cusuta, la inceput, te aducea fata in fata cu un ac. Geamurile erau aburite si se distingea fiecare picatura de ploaie, cum siroia pe ele. Ca sa nu mai vorbesc ca tot ce zbura sau sarea in aer insemna un personaj aproape sub nasul spectatorului. De mai multe ori mi-a venit sa intind mana ca sa le prind.

Povestea e ciudatica si incantatoare, fara sa fie infricosatoare. Aduce mult cu Alice au pays des merveilles, intr-adevar. Ah, pisica! Am uitat sa spun de pisica. Pisica aceea este fenomenala

- Don’t you dare me
- I dare you
- You don’t care about me
- I care about you
- Don’t you touch me
- …Liar

“La sfarsitul mesei au cerut singuri clatite…”

Mda, numai pe asta nu o facusem. Ma intreb cum de reusesc…