May 24 2009
MM
All ahead of you, you seem to see a number of tomorrows, on the line. One of those tomorrows is the day you’ll die… but you don’t know which it will be. And all of them seem to be saying “beware of me”.
In Cismigiu cu Metal Mew, ieri – ce nick haios si-a ales. Inca ma doare sa-mi amintesc imprejurarile in care am cunoscut-o. Eram ingrozitor de speriata, simteam cat de mult se observa nefirescul situatiei si aparentele pe care incercam sa le las, transparente ca o foaie de calc. Daca as fi putut sa fac ce voiam, mi-as fi smuls esarfa aia penibila, roz, de fite, pe care mi-o spanzurase Hellena in mod savant la gat si as fi fugit departe… simteam cum imi venea sa ma agat de muzica aia la propriu, sa alerg pe scena si sa cer cuiva sa ma salveze. Cand am observat-o, era o supriza pentru mine faptul ca stiam eu versurile acelea aproape pe de rost, daramite altcineva. Si cand concertul s-a terminat – desi sunt bolnavicios de timida, mi-am spus ca daca nu fac ceva acum, nu mai exista nici o sansa pentru mine sa mai repar ceva. E discutabil daca mai exista, insa as vrea macar sa imi pot spune ca am incercat.
Asadar am ajuns sa scriu pentru rockliber impreuna cu ea (aproape ca ma enerveaza ca nu-si foloseste numele, are un nume atat de frumos), sa bem o cafea, sa bantuim partea veche a orasului si sa-i arat Cismigiul cu o mandrie de parca era al meu. Pozele le-a facut ea, iar eu am instalat Photoshopul azi – acum sa te tii 
– si le-am prelucrat putin.
Am terminat Prep. Singurul lucru care m-a dezamagit a fost ideea ca lui Lee i-a disparut acea capacitate de analiza si de a-i privi pe toti ca printr-o lentila de microscop dupa ce a terminat liceul, as fi preferat sa cred ca era ceva ce tinea de felul ei de a fi, nu de varsta. Imi place ca romanul nu idealizeaza deloc anii de liceu. Si da, Lee e oarecum asemanatoare cu Holden. Dar nu cred ca va avea succes la noi in general, cu atat mai putin in randul adolescentilor. Probabil ca iar o sa se spuna ca epatez, insa imi pare ca are implicatii prea adanci pentru niste adolescenti – si da, adolescentii sunt in mare parte cruzi unul cu altul. Ciudat, nu mi se pare deloc un roman negativ ci mai degraba realist, asa imi amintesc si eu de liceu, ca o perioada in care in cea mai mare parte era bine sa treci neobservat si in care, mai mult decat oricand, erau la loc de cinste tot felul de aparente. Pe masura ce trec anii si oamenii se maturizeaza, cred ca si rebelul clasei invata cate ceva…
Am reluat Idiotul, vol II, care in continuare ma farmeca. La Cotidianul de miercurea viitoare va fi Tropicul Capricornului, la Jurnalul national, Rusoaica lui Gib Mihaescu pe care as fi curioasa sa o citesc – am citit Donna Alba, tot de el. Am pus mana pe o lista neoficiala cu ce urmeaza la Adevarul pana la numarul 100, recunosc ca m-a suprins, sunt foarte multe titluri interesante insa foarte alandala alese, literatura universala la gramada cu clasici romani si cu cateva SF-uri foarte ciudat alese – de exemplu Xenocidul lui Orson Scott Card, a treia din seria Ender, care e ratiunea pentru care ai lua doar o a treia carte dintr-o serie de 10 sau cate sunt… Regina zapezii, iar, m-am mirat sa o vad mentionat, as recomanda-o, am pus mana pe ea intamplator in liceu, cand frecventam vreo trei biblioteci si nu-mi ajungea limita de 3 carti de la fiecare. Si printre astea, titluri precum Muntele vrajit al lui Thomas Mann, Portretul lui Dorian Grey, Jocul cu margele de sticla, Tunelul lui Sabato (pe care l-am citit in format electronic, una din putinele cazuri…) si multe altele, in mare parte citite, dar sa vedem. Poate anticipez gresit.
