Last night I dreamt I went to Manderley again. Eram o celebritate si o mare de oameni se adunase pentru a ma vedea. Salutandu-i, atentia mi-a fost captata de un barbat necunoscut. Am schimbat cateva vorbe si mi-am dorit, dintr-o data, foarte intens, sa il revad. “Poate ne vedem dupa spectacol”, i-am zis si i-am luat mana intr-a mea. Stiam ca asta nu avea sa se intample.

Cand am iesit insa ma asteptau o multime de colaje de mari dimensiuni, arajate pe ziduri. Toate erau despre mine. Nu-mi amintesc exact ce scria pe ele, insa esenta a ceea ce sunt era surprinsa intr-un mod tulburator. In ochii lui, eu eram cea se distingea din vartejul de intamplari care trecusem si de locuri prin care fusesem. Ma astepta insa nu pot sa inteleg nici acum, clar, unde.

Mi-am pus prea mult zahar in cafea. La birou, astazi, facem expozeu de decoltee. Pierd cu gratie.

3 Responses to “dream time”

Leave a Reply