Midian

In Cismigiu nu au inflorit ghioceii. In rondurile din fata numai erau plantate niste panselute cam anemice. Lumea hranea porumbeii si gugustiucii pe alei, adica lucrurile erau mai mult sau mai putin neschimbate, cum le lasasem

Era prima data cand mergeam pe patine (de orice fel) si mi-era extrem de teama sa nu-mi rup un piciorus. Prima tura am facut-o lipita de balustrada de pe margine. Dupa 2-3 ture reusisem sa merg fara sa ma tin permanent, desi aveam nevoie de un punct de sprijin din cand in cand. De asemenea, pot merge tinuta de mana . Secretul e sa patinezi, alternativ, cu fiecare picior, vreme de 2-3 secunde, insa eu aveam tendinta de a-mi folosi mai mult piciorul drept, si alunecam.  Iar daca aluneci, ideea e sa te apleci in fata. Altfel, poti cadea pe spate foarte usor, ceea ce, din cate am vazut in jurul meu, nu poate fi deloc placut.

Am facut si niste poze pe patinuar, cu oameni mari si omuleti

Celor mici banuiesc ca le venea mai usor, invatau mai repede. Eu simt ca mi-ar mai trebui inca cel putin 2-3 sesiuni de practica. Ca orice lucru nou, e placut. Iti da un sentiment de frica amestecata cu deliciu.

Dupa patinaj, am baut un pahar de vin fiert (era unul mic, da, Alaxandra? ), si am fost la Mac. Mi-am luat portia de junk food pe luna asta. Pe urma ne-am fatait in oras, prin magazine si pe langa niste tarabe de anticari. Langa biserica mea preferata, Baratia, s-a instalat un panou publicitar imens, care presupun ca tine de noul Cocor. Niste imagini colorate puternic in rosu contrastau cu cladirea veche a bisericii, dandu-mi o senzatie apocaliptica.

Si in momentul in care se difuza un spot despre o organizatie de protectie a drepturilor omului efectul cromatic era interesant:

As fi foarte multumita de ultimele doua poze pe care le-am facut, daca firele alea de curent nu mi-ar fi intrat in cadru. Insa erau imposibil de ocolit. Daca as sti un photoshop, le-as scoate.