C: ca nu potz duce la el sa-i soptesti ca vrei sa-i faci lucruri care pana acum doar si le-ar imagina
Multumesc, C, imaginatia mea nu era si asa destul 
Mi-am petrecut cea mai mare parte a zilei jucand biliard cu C. Discutiile despre filme inteligente ma incanta, insa nu au avut o finalitate fericita. Am petrecut seara vizionand [Rec]. Imaginati-va pe mine, fata in fata cu un film spaniol cu o reporterita isterica si cu oameni care se musca unul pe altul, si devin zombie. Mult sange. A, mi-am muscat degetul din greseala. Deci nu.
Am zappat prin amintiri. Inca nu m-am ranit pe nicaieri de la ele. Nici nu am ajuns la vreo concluzie, insa nu conteaza.
“M-am trezit din somnul de dupa-amiaza, ciudat, in trepte. Intai, o voce mi-a spus: itzi cresc aripi. Am vrut sa le privesc dar a adaugat: itzi cresc aripi da mai dureaza. Apoi, mi-am dat seama ca ceea ce tzineam sub picior, intr-un fel de imbratzishare posesiva, era un coltz de plapuma. Apoi, ca adormisem cu cartea langa mine. Pe urma, ca de pe noptiera cazusera shi nishte acte pe care tre sa le plimb luni. Shi ca ploua, dupa alte cinci minute – am auzit ploaia in geam. Shi tot asha.
In tot acest timp, imi creshteau aripi de fluture, albastre. Ma straduiam sa stau in aceeashi pozitzie ca sa nu le tulbur. Mi-am adus aminte de primul meu coshmar, shi de-aia. Mereu nu suntem atentzi cu inceputurile…
In cele din urma, mi-a cazut shi perna din pat 
“
Noiembrie 2005… ce ziceti de asta S-a terminat prea repede toamna asta, am impresia. Eram fericita. Mi-e dor de ea, vreau sa se intoarca inapoi.