Midian

Eu si T ne uitam la mastile expuse sus. Erau niste masti frumos colorate, ba chiar remarcasem una de viking, vopsita in rosu si negru. T parea a fi foarte interesat din ce material sunt confectionate, in vreme ce eu paream a fi foarte interesata in a afla aceasta informatie pentru el. Amandoi – sau cel putin eu, sa nu vorbesc pentru el – purtam niste masti invizibile. Langa noi, cuplul din Bremen de langa clopotei dansa.

Cu cateva minute inainte, eram cu el in masina. Imi zisese sa ma asez pe alt scaun, apoi ma sarutase. Aici de obicei se intrerupe firul, pentru ca nu pot sa descriu lucrul asta (motiv pentru care am abandonat si cartea). Cum sa descriu ceva care s-a intamplat si totusi nu s-a intamplat?

Imediat dupa panoul cu masti, am intrat intr-o librarie unde ne-am intalnit cu L. The irony of it… L a ridicat doua degete ca la scoala, si a intrebat malitios cine sunt, ca nu i-am fost prezentata oficial. Apoi a remarcat pe un ton conspirativ ca nu m-a mai vazut de mult. I-am zis, rece, sa inceteze. Am plecat cu T sa ne dam pe role in parc, si am ajuns cu ale mele direct intr-un lac, sarind peste gard.

…De dimineata aveam o pereche de patine imaginare ude si un sarut despre care nu puteam vorbi.

Ieri am vorbit cu IoanA, mi-a spus ca toate raspunsurile sunt la mine, doar ca tre sa forez adanc dupa ele. Am studiat la profilul real, insa ma consider umanista, doar imi plac muzica, lectura, filmele, arta, si daca ma pui sa calculez o limita s-ar putea sa-mi iasa numai dupa niste eforturi. Insa nu ma satisface deloc raspunsul IoanEi – desi ar trebui, daca totul depinde de mine, ar trebui sa fie minunat, nu? Insa e subiectiv, as vrea sa existe o formula matematica pe care s-o aplic si sa stiu exact unde ma aflu, ce sa cred, cum sa actionez corect, in orice situatie. Gen, sa pun compasul pe hartie si sa trasez un arc de cerc

Aseara ma gandeam ca viata inseamna sa fi magician, sa ai un joben in care nu e nimic si sa fi pus mereu in postura de a scoate iepurasi din el. Pana la urma e magie, subiectivism…

C spunea ca viata inseamna sa te descurci cu o mana moarta impartita de un dealer beat. Oricat ar suna de cinic, sunt de acord cu el, insa in acelasi timp imi doresc si sunt dispusa sa fac orice ca sa nu fie asa. Adica tot nihilismul parerilor mele rationale se izbeste de idealismul meu, aproape adolescentin, care e fundamentat pe iepurasi scosi din jobene care de fapt nu se afla acolo.