Se pare ca am castigat cu povestioara despre femme in rouge (care a sfarsit tragic) un domeniu si hosting pe un an, daca am inteles bine. Sunt undeva in primii 40 or smth, din 158 (n-am stat sa numar a cata sunt ca imi fug ochii, numarul 132 pe-aici). E multumitor pentru ceva incropit pe genunchi, la birou in timp ce eram ocupata. Angel s-a clasat foarte aproape de mine (se putea altfel? ) asa ca sper sa aiba domeniul ei curand. All in all, a fost o experinta draguta.
Acum ascult Kommunity FK si astept sa scoata mama un pui din cuptor, daca va intrebati ce fac. AMR mai putin de o saptamana pana cand dau o bere. Life is good. Very good
Avea buzele rosii, pline. Ochii febrili. Un rubin ii zvacnea la baza gatului. Degetele i se terminau cu unghii periculos de lungi, rosii. Era genul de femeie careia i-ai fi oferit trandafiri cu petale stacojii.
Dansul ii trada firea pasionata. Parea ca se va topi intr-un crepuscul atunci cand te-ai fi asteptat mai putin. Miscarile-i vrajite pareau sa o inalte, inaccesibila, pana la luna sangerie.
L-a privit.
Zorile aveau s-o gaseasca intinsa pe zapada, cu o gaura cu marginile rosii in dreptul inimii.
Particip la Concursul de Proza Arhiscurta organizat de Trilema.
You should do whatever I want, imi spune Ange, vrand sa zica altceva, de fapt. Ce act ratat delicios, suficient de posesiv si indraznet, fara sa devina, insa, suparator. Genul de fraza de care m-as indragosti definitiv, as rapi-o si as duce-o pe o insula pustie.
Incepi dimineata cu o ninsoare care se asterne lin, tramvaiul e aglomerat, dar nu face nimic – o batranica se scuza si iti face loc cat sa stai pe scara, pentru prima data toate mijloacele de transport in comun functioneaza ca dupa ceas si colegii de birou iti zambesc cu foarte multa bunavointa. Te simti ca si cand ultimii 10 ani au fost un cosmar din care tocmai te-ai trezit, sau ca si cand urmatorii 10 ani vor fi un vis frumos.
Aflu de la Meropi ca intr-un top realizat de revista Film Comment al celor mai bune filme din ultimii 10 ani, Mulholland Drive a obtinut primul loc. Dupa o scurta cautare, vad ca de aceeasi parere sunt si Los Angeles Film Critics Association, The Village Voice, indieWIRE si Cahier de Cinema. Daca la primul link am avut reactia de a dori sa-i imbratisez pe toti cei care au votat, acum imi dau seama ca as avea cam multi de imbratisat asa ca ma vad nevoita sa fiu mai rezervata ) Anywayz, e placut sa vezi ca atat de multa lume e de acord cu tine.
Pentru o fractiune de secunda, isi intrezari propria silueta reflectata de peretele de sticla. Avea in ea ceva de felina. Constatarea o multumi. Se intoarse la masa si se aseza pe canapeaua din fata lui, docila. Comme il faut. Peste cateva saptamani avea sa se gandeasca la faptul ca, paradoxal, i-ar fi necesara o scena unde sa poata sa fie ea insasi. Dar se afla in public si juca perfect.
Era un joc de umbre. Nu la figurat, ci cat se poate de la propriu, nemaipomenit de fizic, tangibil, si imediat. Cateva suvite de par ii umbreau gatul. Ea relua discutia lejer, stapana pe sine, in timp ce acele umbre exercitau asupra-i o fascinatie vampirica. Vazuse un film prostut cu cateva zile inainte si cateva replici ii jucau in minte ca niste ecouri. If only you could realize how sensual you are… sexy… sex…
Iesind afara, realiza ca peste cateva minute aveau sa se desparta. El avea sa plece. Un amanunt mentionat de P, intr-o conversatie oarecare, ii reveni in minte si nu-i dadea pace, pentru ca se gandea sa procedeze exact la fel. Sa-l sarute pe buze, brusc si fara nicio explicatie. Panica se impletea cu placerea, in timp ce gustul si consistenta buzelor lui, pe care le musca, erau aproape reale. Se simtea sedusa si ingrozita de violenta imaginatiei ei. Secundele treceau iar ea venea din ce in ce mai aproape de acel moment, si stia ca o va face.
Se despartira strangandu-si mainile, senini. Ea si intunericul ei se indepartara in josul bulevardului, cu pasi de felina. Noaptea avea sa o inghita si sa puna intre ei, implacabil, distanta, dar nu si uitarea.
Aseara nu puteam adormi si butonam televizorul. Din una, din alta, am dat peste cele de mai jos si am zis sa le impartasesc si celor 9 cititori ai mei, ca am vazut ca le plac reclamele:
Cele de mai sus m-au convins definitiv ca in mintea celor mai multora nu mai exista de mult neuroni, s-au reintors in supa primordiala. N-am silicoane, asta e. Ma duc sa-mi iau push-up-urile si sa ma sui in autobuz. In locul tau mi-as pazi prietenul. Fii pe faza! )
) asa ca sper sa aiba domeniul ei curand. All in all, a fost o experinta draguta. 
